Top obiective turistice în Județul Vâlcea

Băile Olănești, oraș din județul Vâlcea, se întinde pe valea râului Olănești, între dealuri împădurite de la poalele Carpaților. Stațiunea s-a dezvoltat în jurul izvoarelor minerale, ale căror ape au compoziții diferite, și păstrează o tradiție balneară de peste un secol.

Aleile urmează valea și leagă zona centrală de pavilioanele izvoarelor. Pe traseu apar clădiri ale băilor, parcuri și spații de odihnă, încadrate de versanți împăduriți. Izvoarele numerotate sunt repere ale stațiunii, iar centrul localității se desfășoară de o parte și de alta a râului, între poduri și construcțiile pentru cazare și tratament.

Foto: Viorel Marcu · · CC BY 3.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Cula Duca, numită și Cula Măldărescu, se află în Măldărești, județul Vâlcea, aproape de Cula Greceanu. A fost ridicată în prima parte a secolului al XIX-lea de Gheorghiță Măldărescu și cumpărată în 1910 de omul politic I. G. Duca.

Clădirea are trei niveluri, camere cu ziduri groase și un cerdac amplu la etajul superior. Deschiderile de tragere, ușa întărită și sistemul de închidere a scării păstrează funcția de apărare. Interiorul a fost amenajat cu obiecte tradiționale din zona Horezu, iar în apropiere se găsește casa de vacanță a familiei Duca, devenită muzeu memorial.

Foto: Țetcu Mircea Rareș · · CC BY-SA 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Cula Greceanu, din Măldărești, județul Vâlcea, este o locuință boierească fortificată, cu ziduri groase și încăperi suprapuse. Face parte din ansamblul istoric al culelor de la Măldărești și păstrează elemente care îmbină nevoia de apărare cu organizarea unei reședințe de familie.

Se disting ferestrele înguste, scara interioară și cerdacul cu deschideri arcuite. Într-o încăpere se află pictura realizată de Olga Greceanu în anii 1930, cu portrete ale înaintașilor familiei Măldărescu. Restaurată în secolul al XX-lea, clădirea a fost folosită și ca decor pentru filme istorice, datorită arhitecturii sale păstrate.

Foto: Dan.chent · · CC BY-SA 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Mănăstirea Arnota se află deasupra satului Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea, pe un versant al muntelui cu același nume. A fost ctitorită în secolul al XVII-lea de Matei Basarab și de soția sa, Elina, iar biserica are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

În interior se păstrează pictura și mormântul lui Matei Basarab, alături de cel al tatălui său, Danciu. Biserica mică, împrejmuită de clădirile chiliilor, are un pridvor adăugat ulterior și decoruri de piatră. Poziția înaltă deschide priveliști spre valea Bistriței și dealurile din zona Horezu–Costești.

Foto: Miehs · · CC BY-SA 3.0 ro. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Mănăstirea Bistrița, din satul Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea, a fost întemeiată de boierii Craiovești la sfârșitul secolului al XV-lea. Așezământul se află la poalele masivului Buila și este legat de păstrarea moaștelor Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse aici în 1497.

Biserica mare, reconstruită în secolul al XIX-lea, are pictură realizată de Gheorghe Tattarescu. Din ansamblul mai vechi se păstrează biserica bolniței, cu fresce din tradiția medievală. Clădirile din jurul curții și colecțiile de carte amintesc de rolul cultural al mănăstirii și de atelierele de copiere și tipărire a textelor bisericești.

Foto: Miehs · · CC BY-SA 3.0 ro. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Mănăstirea Cozia se află în Călimănești, județul Vâlcea, pe malul Oltului, la intrarea în defileul montan. Biserica principală a fost ctitorită de Mircea cel Bătrân în secolul al XIV-lea și păstrează decorul de piatră și cărămidă caracteristic arhitecturii sale medievale.

În pronaos se găsește mormântul domnitorului, iar în biserică pot fi urmărite pictura și ancadramentele sculptate. Curtea este mărginită de clădiri monahale cu galerii, orientate și spre râu. Ansamblul cuprinde, dincolo de șosea, biserica bolniței din secolul al XVI-lea, cunoscută pentru pictura sa murală păstrată.

Foto: MIHAIL · · CC BY 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Mănăstirea Hurezi se află în Romanii de Jos, localitate a orașului Horezu, județul Vâlcea. Ctitorită de Constantin Brâncoveanu între 1690 și 1693, este unul dintre ansamblurile reprezentative ale stilului brâncovenesc și figurează în patrimoniul mondial UNESCO.

Biserica mare, cu hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena, are pridvor cu arcade și coloane sculptate. În jurul curții se păstrează galerii, chilii, paraclisul și încăperi ale fostei reședințe domnești. Pictura murală, portretele ctitorilor și decorul în piatră și lemn documentează munca meșterilor care au lucrat aici la sfârșitul secolului al XVII-lea.

Foto: Sebastian Mierzwa · · CC BY-SA 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Muzeul Trovanților din Costești, județul Vâlcea, este o rezervație geologică în aer liber, amenajată la baza unei foste cariere de nisip. Aici se găsesc concrețiuni de gresie, formate prin cimentarea nisipului în jurul unor nuclee, în straturi de sedimente vechi.

Blocurile au dimensiuni diferite și forme rotunjite, ovale sau alcătuite din mai mulți lobi uniți. În versant se pot observa și trovanți încă prinși în depozitul nisipos, alături de cei eliberați prin eroziune. Rezervația a fost declarată arie protejată în 2005 și documentează un proces natural de formare a rocilor sedimentare.

Foto: Nicu Farcaș · · CC BY-SA 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Salina Ocnele Mari se vizitează în orașul Ocnele Mari, județul Vâlcea, în apropiere de Râmnicu Vâlcea. Galeriile turistice sunt separate de piloni mari de sare, ale căror suprafețe lasă să se vadă straturile zăcământului. Acest tip de exploatare formează încăperi largi, diferite de coridoarele înguste ale multor peșteri. Accesul în subteran este organizat de Salrom, cu transportul pus la dispoziție de operator. Programul se poate modifica în funcție de sezon și de activitatea salinei; informațiile despre intrare și ultima coborâre se verifică pe pagina administratorului.

Foto: Stoschmidt · · . Decupare centrală și redimensionare la 650 × 400 px; fără deformare.

Transalpina urmează DN67C prin Munții Parâng, între zona Novaci–Rânca și continuarea spre Obârșia Lotrului și Sebeș. Sectorul alpin urcă deasupra pădurii, printre pajiști și culmi, cu numeroase curbe și diferențe mari de nivel. Traseul oferă acces spre Rânca și spre drumurile din valea Lotrului. Circulația pe sectorul înalt este sezonieră și poate fi restricționată în funcție de zăpadă, vânt sau lucrări. Înainte de plecare trebuie consultate comunicările CNAIR și ale Centrului Infotrafic. Opririle se fac în spațiile permise, fără blocarea carosabilului.

Foto: Saturnian · · . Decupare centrală și redimensionare la 650 × 400 px; fără deformare.