Top obiective turistice în Oltenia

Băile Olănești, oraș din județul Vâlcea, se întinde pe valea râului Olănești, între dealuri împădurite de la poalele Carpaților. Stațiunea s-a dezvoltat în jurul izvoarelor minerale, ale căror ape au compoziții diferite, și păstrează o tradiție balneară de peste un secol.

Aleile urmează valea și leagă zona centrală de pavilioanele izvoarelor. Pe traseu apar clădiri ale băilor, parcuri și spații de odihnă, încadrate de versanți împăduriți. Izvoarele numerotate sunt repere ale stațiunii, iar centrul localității se desfășoară de o parte și de alta a râului, între poduri și construcțiile pentru cazare și tratament.

Foto: Viorel Marcu · · CC BY 3.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Foto: FlaC / Wikimedia Commons · CC BY-SA 4.0 (); imagine decupată și redimensionată.

Cetatea Sucidava se află în cartierul Celei al orașului Corabia, județul Olt, lângă Dunăre. Fortificația păstrează vestigii ale unui centru roman și romano-bizantin, ridicat peste o așezare mai veche. Zidurile de piatră și turnurile protejau un punct important al frontierei dunărene.

În sit se văd fundații de clădiri, porțiuni ale sistemului defensiv și urmele unei bazilici paleocreștine. Un reper este fântâna secretă, accesibilă printr-un coridor subteran coborât spre sursa de apă. În apropierea cetății se păstrează și urme ale podului construit peste Dunăre în vremea împăratului Constantin cel Mare.

Foto: noridamar · · CC BY-SA 2.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Oltețului se află lângă comuna Polovragi, județul Gorj, între Munții Parâng și Munții Căpățânii. Râul Olteț a săpat o vale îngustă în calcar, cu pereți care se apropie mult în unele sectoare. Drumul de pe vale urmărește râul deasupra albiei stâncoase.

În versanți se văd intrări de peșteri, fisuri și blocuri desprinse din pereți. Peștera Polovragi se deschide în apropierea intrării în chei, deasupra cursului de apă. Pădurile acoperă pantele mai domoale, lăsând la vedere abrupturile. Formarea cheilor se leagă de eroziunea râului și de circulația apei prin roca fisurată. Mănăstirea Polovragi se află la capătul dinspre sat.

Foto: Nicu Farcaș · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Sohodolului se află în comuna Runcu, județul Gorj, la marginea Munților Vâlcan. Râul Sohodol a tăiat în calcar o vale cu pereți înalți, arcade și porțiuni de albie pietroasă. Drumul de pe vale trece printre abrupturi și zone împădurite, urmărind cursul apei.

Printre formele cunoscute se află Nările, deschideri rotunjite în stâncă, și alte arcade modelate de apă. Relieful carstic include peșteri, fisuri și sectoare în care apa pătrunde în subteran. Rezervația protejează peisajul și speciile de plante și animale asociate stâncăriilor. În partea dinspre Runcu, pereții de calcar se ridică direct deasupra șoselei și a râului.

Foto: Nicu Farcaș · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cula Duca, numită și Cula Măldărescu, se află în Măldărești, județul Vâlcea, aproape de Cula Greceanu. A fost ridicată în prima parte a secolului al XIX-lea de Gheorghiță Măldărescu și cumpărată în 1910 de omul politic I. G. Duca.

Clădirea are trei niveluri, camere cu ziduri groase și un cerdac amplu la etajul superior. Deschiderile de tragere, ușa întărită și sistemul de închidere a scării păstrează funcția de apărare. Interiorul a fost amenajat cu obiecte tradiționale din zona Horezu, iar în apropiere se găsește casa de vacanță a familiei Duca, devenită muzeu memorial.

Foto: Țetcu Mircea Rareș · · CC BY-SA 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Cula Greceanu, din Măldărești, județul Vâlcea, este o locuință boierească fortificată, cu ziduri groase și încăperi suprapuse. Face parte din ansamblul istoric al culelor de la Măldărești și păstrează elemente care îmbină nevoia de apărare cu organizarea unei reședințe de familie.

Se disting ferestrele înguste, scara interioară și cerdacul cu deschideri arcuite. Într-o încăpere se află pictura realizată de Olga Greceanu în anii 1930, cu portrete ale înaintașilor familiei Măldărescu. Restaurată în secolul al XX-lea, clădirea a fost folosită și ca decor pentru filme istorice, datorită arhitecturii sale păstrate.

Foto: Dan.chent · · CC BY-SA 4.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Grădina Botanică Alexandru Buia se află în Craiova, județul Dolj, și aparține Universității din Craiova. A fost înființată în 1952 pentru studiul plantelor și pregătirea studenților, sub îndrumarea botanistului Alexandru Buia. Colecțiile reunesc specii din flora României și din alte regiuni ale lumii.

Sectoarele grădinii includ plante ornamentale, plante cultivate, rozariu și colecții organizate după înrudire sau origine geografică. Lacurile și relieful amenajat creează condiții diferite pentru vegetație. Serele, ierbarul și muzeul botanic completează activitatea științifică a instituției. Aleile străbat grupuri de arbori și arbuști, iar florile și frunzișul schimbă înfățișarea grădinii de-a lungul anotimpurilor.

Foto: Krzysztof Ziarnek, Kenraiz · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Mănăstirea Arnota se află deasupra satului Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea, pe un versant al muntelui cu același nume. A fost ctitorită în secolul al XVII-lea de Matei Basarab și de soția sa, Elina, iar biserica are hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

În interior se păstrează pictura și mormântul lui Matei Basarab, alături de cel al tatălui său, Danciu. Biserica mică, împrejmuită de clădirile chiliilor, are un pridvor adăugat ulterior și decoruri de piatră. Poziția înaltă deschide priveliști spre valea Bistriței și dealurile din zona Horezu–Costești.

Foto: Miehs · · CC BY-SA 3.0 ro. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Mănăstirea Bistrița, din satul Bistrița, comuna Costești, județul Vâlcea, a fost întemeiată de boierii Craiovești la sfârșitul secolului al XV-lea. Așezământul se află la poalele masivului Buila și este legat de păstrarea moaștelor Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse aici în 1497.

Biserica mare, reconstruită în secolul al XIX-lea, are pictură realizată de Gheorghe Tattarescu. Din ansamblul mai vechi se păstrează biserica bolniței, cu fresce din tradiția medievală. Clădirile din jurul curții și colecțiile de carte amintesc de rolul cultural al mănăstirii și de atelierele de copiere și tipărire a textelor bisericești.

Foto: Miehs · · CC BY-SA 3.0 ro. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.