Top chei și defilee din România

Cheile Băniței se află în comuna Bănița, județul Hunedoara, aproape de șoseaua care leagă Hațegul de Petroșani. Pârâul Bănița a tăiat un culoar îngust în calcar, cu pereți curbați și porțiuni care se apleacă deasupra apei. Lumina pătrunde printre deschiderile stâncilor și evidențiază suprafețele netezite de curent.

În albie se găsesc pietre și mici praguri, iar vegetația de pe margini încadrează intrarea în chei. Formele rotunjite ale pereților sunt rezultatul eroziunii produse de apă asupra rocii. Lângă intrare, deschiderile numite „La nări” păstrează urmele unor cursuri secundare ale apei.

Foto: Romania Travel Guide; autor individual neprecizat în pagina fotografiei · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Carașului se află în Munții Anina, în județul Caraș-Severin, cu acces pe trasee din localitatea Carașova. Râul Caraș a săpat în calcar o vale îngustă, cu pereți verticali, creste și peșteri. Cheile sunt protejate în cadrul Parcului Național Semenic–Cheile Carașului și au aproximativ 19 kilometri lungime.

Poteca dinspre Carașova urmărește râul până la Poiana Prolaz, o luncă înconjurată de versanți stâncoși. Deasupra cheilor se găsesc platouri cu șanțuri săpate în calcar, depresiuni rotunde și intrări în goluri subterane. Pădurile de fag și gorun alternează cu tufărișuri de liliac și cărpiniță. Izvoarele carstice aduc la suprafață apa care a circulat prin fisurile rocilor.

Foto: Petr Vodička · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Galbenei se află în județul Bihor, în Parcul Natural Apuseni, la marginea bazinului Padiș. Râul Galbena a săpat un culoar îngust între pereți de calcar, cu cascade, praguri și sectoare în care apa trece pe sub stâncă. Partea din apropierea Izbucului Galbenei concentrează cele mai strâmte pasaje.

Valea drenează o parte din apele care circulă în subteranul Padișului. Înălțimea pereților și accesul dificil la albie fac ca traseul să ceară pregătire de drumeție montană. Cheile sunt incluse în Circuitul Galbenei, marcat cu punct galben. Administrația parcului îl clasifică drept traseu lung, cu porțiuni dificile, interzis iarna.

Foto: Petr Vodička · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Nerei se întind între zona Șopotu Nou și Sasca Montană, în județul Caraș-Severin. Râul a săpat în calcar o vale cu pereți abrupți, coturi strânse și porțiuni unde stâncile coboară până la apă. Cheile sunt incluse în Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița.

De-a lungul văii se văd peșteri, izvoare și versanți împăduriți, iar în unele sectoare poteca trece prin tuneluri scurte săpate în stâncă. Lacul Dracului se află în partea dinspre amonte, lângă cursul Nerei. Parcurgerea cheilor este o drumeție montană, cu sectoare expuse și traversări de apă; traseul se alege după recomandările administrației parcului.

Foto: Alinc07 at Romanian Wikipedia · · Public domain. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Oltețului se află lângă comuna Polovragi, județul Gorj, între Munții Parâng și Munții Căpățânii. Râul Olteț a săpat o vale îngustă în calcar, cu pereți care se apropie mult în unele sectoare. Drumul de pe vale urmărește râul deasupra albiei stâncoase.

În versanți se văd intrări de peșteri, fisuri și blocuri desprinse din pereți. Peștera Polovragi se deschide în apropierea intrării în chei, deasupra cursului de apă. Pădurile acoperă pantele mai domoale, lăsând la vedere abrupturile. Formarea cheilor se leagă de eroziunea râului și de circulația apei prin roca fisurată. Mănăstirea Polovragi se află la capătul dinspre sat.

Foto: Nicu Farcaș · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Râmețului se află în Munții Trascăului, în județul Alba, în apropierea Mănăstirii Râmeț. Apa a săpat o vale îngustă între pereți de calcar, modelând turnuri, peșteri și creste. La baza stâncilor se întâlnesc păduri, pajiști și porțiuni de grohotiș.

Zona este protejată pentru relief și pentru speciile care trăiesc aici. Valea Geoagiului străbate masivele calcaroase Uzmezeu și Fundoi. În amonte se află satul Cheia, parte a comunei Râmeț, iar în aval apa continuă spre Valea Mănăstirii.

Foto: Alin Ciprian Ciulă · · CC BY-SA 3.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Sohodolului se află în comuna Runcu, județul Gorj, la marginea Munților Vâlcan. Râul Sohodol a tăiat în calcar o vale cu pereți înalți, arcade și porțiuni de albie pietroasă. Drumul de pe vale trece printre abrupturi și zone împădurite, urmărind cursul apei.

Printre formele cunoscute se află Nările, deschideri rotunjite în stâncă, și alte arcade modelate de apă. Relieful carstic include peșteri, fisuri și sectoare în care apa pătrunde în subteran. Rezervația protejează peisajul și speciile de plante și animale asociate stâncăriilor. În partea dinspre Runcu, pereții de calcar se ridică direct deasupra șoselei și a râului.

Foto: Nicu Farcaș · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Tișiței se află lângă Lepșa, în comuna Tulnici, județul Vrancea, în Parcul Natural Putna–Vrancea. Pârâul Tișița a săpat o vale îngustă între culmile Tisaru și Râpa Caprei, cu pereți de stâncă, versanți împăduriți și sectoare în care apa curge printre bolovani.

Poteca urmează în mare parte vechiul traseu al unei căi ferate forestiere, ale cărei amenajări au lăsat tunele și porțiuni tăiate în stâncă. Valea este protejată pentru relieful său și pentru pădurile care acoperă versanții. Printre reperele traseului se numără trecerile înguste de lângă apă și intrările în vechile tunele.

Foto: Cristian Cotoi · · CC BY 2.0. Redimensionare proporțională și decupare centrală la 650 × 400 px; eliminare metadate tehnice.

Cheile Turenilor, numite și Cheile Turului, se află între Tureni și Copăceni, în județul Cluj. Valea Racilor a săpat aici calcarele jurasice, formând pereți abrupți, mici cascade și adâncituri rotunjite în stâncă. Zona este protejată ca rezervație naturală pentru relief și biodiversitate.

În versanți se deschid peșteri, între care Peștera cu Silex și Peștera Vulturilor. Cercetările arheologice au identificat urme de locuire preistorică, iar pantele stâncoase adăpostesc plante rare. Traseul de pe firul văii include porțiuni tehnice și expuse; parcurgerea se pregătește după informațiile Salvamont și ale administratorului, cu echipamentul cerut pentru sectorul ales.

Foto: Sergiu Tot · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Cheile Turzii se află în județul Cluj, la vest de Turda, între zona satelor Petreștii de Jos și Cheia. Râul Hășdate a tăiat în calcar o vale cu pereți înalți, turnuri stâncoase și creste înguste. Rezervația protejează atât relieful carstic, cât și plantele și animalele de pe stâncării.

Poteca de pe fundul cheilor urmărește apa și trece de pe un mal pe altul pe punți. Deasupra se văd pereți folosiți de alpiniști, intrări de peșteri și grohotișuri. În fisurile calcarului cresc plante adaptate secetei și vântului. Formarea cheilor se leagă de eroziunea produsă de Hășdate în rocile depuse într-o mare veche.

Foto: Ana Maria Catalina · · CC BY-SA 3.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.