Top muzee în aer liber din România

Morile de apă de la Rudăria sunt răspândite de-a lungul văii Rudăriei, în localitatea Eftimie Murgu, județul Caraș-Severin. Micile construcții de lemn adăpostesc instalații de măcinat acționate de roți orizontale. O parte a morilor se află în sat, iar altele continuă spre cheile din amonte.

Apa este condusă spre roată, care pune în mișcare piatra de moară printr-un ax vertical. Instalațiile au aparținut unor grupuri de familii, care împărțeau timpul de folosire pentru măcinatul cerealelor. Muzeul ASTRA a coordonat un proiect de conservare a ansamblului, cu repararea clădirilor, a stăvilarelor și a mecanismelor, păstrând morile în locurile lor de pe vale.

Foto: IonutBizau · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj se află la Curtișoara, localitate care aparține orașului Bumbești-Jiu, județul Gorj. Muzeul în aer liber reunește gospodării și construcții tradiționale aduse din satele regiunii. În centrul domeniului se păstrează cula Cornoiu, o reședință boierească fortificată.

Casele de lemn au prispe, acoperișuri înalte și încăperi amenajate cu mobilier și textile. Șurile, pivnițele și instalațiile gospodărești arată ocupațiile locuitorilor, de la agricultură la prelucrarea lemnului. Construcțiile sunt așezate pe un teren cu arbori și diferențe de nivel. Ansamblul păstrează exemple ale arhitecturii populare gorjene, împreună cu obiectele folosite în gospodăria rurală.

Foto: User:Miehs · · CC BY-SA 3.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

În Golești, localitate aparținătoare orașului Ștefănești din județul Argeș, vechea curte boierească adăpostește Muzeul Golești. Ansamblul reunește conacul familiei Golescu și un muzeu etnografic în aer liber, dedicat viticulturii și pomiculturii. În incinta vechii curți se păstrează clădiri legate de viața și activitatea familiei.

Sectorul în aer liber adună gospodării, crame, prese și instalații folosite la prelucrarea strugurilor și a fructelor. Conacul și anexele au fost restaurate în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Lucrările de restaurare au fost conduse de arhitectul Horia Teodoru. Colecția păstrează portrete ale Goleștilor și obiecte donate de urmașii familiei.

Foto: Ioana nirvana77 · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Muzeul Locomotivelor cu Abur din Reșița, județul Caraș-Severin, este amenajat în aer liber, în zona Triaj, la intrarea în oraș dinspre Timișoara. A fost deschis în 1972, la un secol de la construirea primelor locomotive la uzinele reșițene. Pe liniile scurte ale expoziției sunt așezate locomotive din generații diferite.

Piesa centrală este locomotiva RESICZA, construită la Reșița în 1872. În jur se văd locomotive pentru căi ferate industriale și pentru transportul de pe liniile obișnuite. Roțile, bielele și cazanele rămân la vedere, arătând alcătuirea acestor mașini. Colecția reunește 16 exponate și păstrează legătura orașului cu industria metalurgică și feroviară.

Foto: Coco13cos · · CC BY-SA 3.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.

Parcul Etnografic Romulus Vuia se află în zona Hoia din Cluj-Napoca, județul Cluj. Înființat în 1929, este secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Aici au fost aduse și reconstruite gospodării, ateliere și instalații tehnice din mai multe regiuni ale Transilvaniei.

Printre exponate se găsesc case cu prispe, șuri, porți, mori și ateliere care arată cum erau prelucrate lemnul, lâna și produsele agricole. Bisericile de lemn din Cizer, Petrindu și Chiraleș păstrează elemente ale arhitecturii religioase rurale. Gospodăriile sunt grupate după zone etnografice, iar încăperile sunt amenajate cu mobilier, textile și unelte din satele de proveniență.

Foto: Marcmiquel · · CC BY-SA 4.0. Decupare și redimensionare la 650 × 400 px, fără deformare.